Prajitura cu caise

2010 July 4
by le chef(a)

Cred ca nu e om in tara asta care sa nu fi mancat in copilarie prajitura cu visine.

Cred ca ar trebui sa intre in patrimoniul national, sa devina un fel de Creanga al deserturilor romanesti. Creanga pentru ca-i mai de la tzara, asa :) Prajitura asta era dulcele sezonului in copilaria mea, desi uneori ajungeam s-o urasc, pentru ca ajungeam la suprasaturatie. Insa iubeam visinul din fata casei, loc numai bun de cocotat, ca si prunul din gradina, de altfel :D

Dupa o “cura” de cativa ani fara prajitura cu visine, mi-am amintit din nou de ea cand faceam dulceata de visine cu care va tot amenint :D (Gabi, nu te-am uitat :) ). Asa ca am facut o tava care s-a mancat la fel de repede pe cat s-a preparat. Nu am nicio poza cu tarta aia (impropriu spus tarta), insa nu cred ca va voi dezamagi daca va ofer o varianta un pic mai “bronzata”, cu caise :) .

Nu e nicio filosofie in tot pandispanul asta, desi denumirea originala, Pain d’Espagne (paine de sau din Spania), ar putea sugera asta.

Secretul e sa bati foarte bine ouale, atat albusurile, cat si galbenusurile, ca sa fie prajitura cat mai aerata si pufoasa. Ideea de baza a pandispanului e ca folosesti un numar egal de oua, linguri de zahar, linguri de faina, linguri de ulei (sau de unt topit), de cele mai multe ori 6.

Glbenusurile, zaharul, un praf de sare, un plic de zahar vanilat si pentru mai multa aroma coaja rasa de lamaie sau portocala se amesteca bine cu mixerul (7-8 minute) pana devin o crema fluffy si plina de bubbles si isi dubleaza volumul.

Cu albusurile se procedeaza la fel, cu mentiunea ca va puteti permite o singura lingura de zahar la 6 albusuri. Cele doua spume se amesteca, se adauga faina (000) cernuta, un praf de copt, uleiul (de data asta de floarea soarelui) si asta e toata filosofia Pain d’Espagne-ului. Se coace cam cinci minute, in cuptorul bine incins, atat cat sa prinda o pojghita, care va permite fructelor sa se “scufunde” pe jumatate in aluat, dar nu le va lasa sa se duca la fund. Se intelege ca fructele (visine, caise, piersici, zmeura etc) se pun dupa 5 minute, da? :)

Dupa ce s-a rumenit pana la un golden brown apetisant, o scoateti din cuptor si nu ramane decat sa o pudrati (cu zahar), asa cum ii sta bine unei bunatati fierbinti :D

Si, bineinteles, s-o devorati. :P

Incercati asa ceva acasa!

5 Responses leave one →
  1. July 5, 2010

    Arata minunat. Iar imi ma cuprind ganduri necurate pentru silueta :) )

  2. July 5, 2010

    (fara “imi”, daaa?)

  3. July 5, 2010

    multumesc. i’m blushing :)

  4. Gabi-your cuz from the States permalink
    July 6, 2010

    O da, nu uita dulceata! ai dreptate; pune prajitura cu visine la rang de treasure national. Eu am facut zilele trecute tarta cu capsune si inainte de a le pune in pandispan, le-am taiat in sferturi, am tocat si o mana de menta din gradina si le-am amestecat cu capsunile peste care am mai stors si o juma’ de lamaie si le-am lasat la “marinat” 20 minute dupa care le-am pus peste pandispan, a iesit super…menta i-a dat o aroma aparte. Te-am pupat.

  5. July 6, 2010

    aici nu prea mai sunt capsune. am mai vazut doar in hypermarket, dar alea n-au niciun gust…

Leave a Reply

Note: You can use basic XHTML in your comments. Your email address will never be published.

Subscribe to this comment feed via RSS