Le chef(a)

Farfuridi, caut Branzovenescu!

Nascut  acum mai bine de un veac din condeiul plin de geniu al lui I. L. Caragiale, Farfuridi a supravietuit WWI (primului razboi mondial) si a continuat sa mearga sambata seara intr-o carciumioara la sosea.

Cum fericirea nu tine prea mult, Farfuridi s-a vazut prins in valtoarea celui de-al doilea razboi mondial sau cum abreviaza englezul: WWII. Farfuridi a supravietuit si celui de-al doilea razboi mondial, dar refrenul “hai sa ne intalnim sambata seara/intr-o carciumioara la sosea” a fost repede inlocuit de “Oare cine bate la fereastra mea? E securitatea nu te speria!”.

Farfuridi este nemuritor! Nici rationalizarea alimentelor, nici salamul cu soia, nici  crevetii vietnamezi, nici cozile la portocale şi nici securitatea  nu au reusit sa-l extermine, ba din contra. Odata cu Revolutia din decembrie ‘89, Farfuridi revine mai proaspat ca niciodata in prim planul societatii romanesti in tranzitie…

Trecut prin WWI si WWII, Farfuridi renaste virtual in epoca WWW si va avea grija de una dintre cele mai simple nevoi fiziologice: foamea

Daca de la Nenea Iancu pana in zilele noastre mancarea s-a schimbat “pe ici, pe colo, prin punctele esentiale” (caci atunci nu existau E-urile, puiul congelat de la supermarket, cuptorul cu microunde sau mixerul) ramane de vazut.

Farfuridi va “cotrobai” in caietul de retete, in camara, la piata, hipermarket, macelarie sau la targ, va nascoci si va improviza, va testa uneori restaurante, va gati si va transpune in pixeli retete simple sau complicate, mancaruri de-aici si de oriunde, sfaturi si ponturi (dar si poante).

In loc de incheiere:

Farfuridi, caut Branzovenescu!

Dar ma multumesc cu  niste bezele, o dulceata de nuci sau un foie gras! Nu ma dau inapoi nici de la un muschiuletz de vita, nici de la un vin bun…….