V-am spus de multe ori că-mi place brânza. Îmi place e un cuvânt soft, căci sunt aproape de stadiul de fanatism. Îmi place atât de mult încât o combin cu aproape orice, deși uneori rezultatul final e dparte de ce-am crezut eu că va fi. Însă și atunci când îmi iese ceva… Ca acum. Nu de multe ori aude cineva în viață: „Asta e una dintre cele mai mișto chestii pe care le-ai făcut până acum“. Bine, doar dacă nu ești Gordon Ramsay sau Alain Ducasse.

Într-o zi am cumpărat niște ardei kapia roșii minunați, din piață. Miroseau a crud, a legumă, ușor înțepător, așa cum trebuie să miroasă un ardei. N-am vrut să-i combin într-un fel de mâncare, ci să-i fac pe ei înșiși să devină elementul principal într-o mâncare. Așa că i-am copt. Însă n-am vrut să fac clasica salată de ardei copți, căci iarăși s-ar fi „pierdut“ pe lângă vreun fel principal. Așa că doar i-am copt, i-am curățat de coajă, cotor și semințe, i-am rupt în fâșii cu mâna și le-am presărat puțină sare.

Restul a venit de la sine, foarte ușor, după ce m-am uitat în frigider. Aveam o brânză feta extraordinară, așa că am știut ce voi pune în combinație (puteți folosi și brânză de capră). Dar mai voiam ceva. Aveam și busuioc proaspăt, care-mi aromatizase deja tot frigiderul, așa că am luat o mână bună de frunze. Iar în final am vrut și o textură crocantă, așa că am pus nuci.

Le-am așezat (oarecum) în straturi, într-o formă de inox, însă au exact același gust și dacă îi puneți într-un castron, nu trebuie să vă formalizați. Apoi am pus din belșug ulei de măsline extravirgin (e foarte important să fie de calitate) și oțet balsamic.

[singlepic id=611 w=620 h=440 float=center]

Ce pot să vă spun e că de-atunci nu m-am mai oprit. Iar în seara (noaptea?) asta când ajung acasă de la job mai coc niște ardei 🙂 .

Aceasta postare a fost publicata pe Eva.ro in data de 4 septembrie 2012.