N-as putea spune despre clatite ca sunt madlenele copilariei mele, cu toate ca bunica facea cele mai bune clatite din lume. Intr-o vreme in care nu exista hota sau aer conditionat, ea cocea cate 100 de clatite in bucataria de vara. Secretul ei – pentru care ieseau cele mai usoare si pufoase clatite  – era ca batea albusurile spuma, separat, apoi le introducea in compozitie

E un procedeu pe care il aplic si eu azi si cred ca bunica ma priveste mandra de-acolo de unde e :). Nu fac clatite foarte des, insa acest dulce familial si nepretentios se poate transforma in ceva elaborat, cu putina imaginatie. Ana mi-a dat ideea inghețatei de vanilie cu sos fierbinte de zmeura, iar eu am plusat cu crepe-ul meu :).

Am urmat reteta bunicii pentru aluatul de clatite, doar ca am adaugat zaharul la final, chiar inainte sa torn aluatul in tigaie. Un pic mai mult zahar, cam doua linguri. Zaharul nu are timp sa se dizolve, astfel ca se va carameliza putin in tigaie, iar clatita va avea o crusta maronie si carameloasa.

Acum vine partea mai usoara ca buna ziua, cand tot ce ai de facut se sa pui inghetata (cu lapte si vanilie, Big Milk de la Agida am folosit eu) si sos fierbinte de zmeura intr-o clatita, sa o aranjezi/”deranjezi” cat mai neconventional, apoi din nou sos, apoi eat as you can. Sosul de zmeura il gasiti aici, cu mentiumea ca va opriti la partea cu gelatina si-l folositi fierbinte :).

Chiar cred ca vreti sa incercati asa ceva acasa!