Confit-ul de rata e o mancare simpla si minunata in simplitatea ei. Si-am hotarat ca, atata timp cat ne mai tine ficatul, sa repetam experienta. Cum weekendul a avut doar o zi libera pentru mine, in care am incercat sa inghesui cat mai multe, n-am avut timp de cautat pulpe de rata, iar in singurul loc in care am fost, respectiv Carrefour, n-am gasit de data asta. Insa nu voiam sa renunt la idee, nu voiam nici pui, asa ca am testat toata treaba asa cu doua pulpe de curcan. Si n-am regretat deloc.

Cum aveam un borcan de untura (un kilogram) de la soacra-mea, l-am folosit pe tot la confit, care e, de fapt, traditionala friptura in untura, pe care poti s-o tii toata iarna in borcan.

Paranteza: Imi povestea tata cum se strecurau in pod atunci cand erau copii, isi bagau mainile pana la cot in borcanele de untura si scoteau bucati de carne si carnati. Bineinteles, dupa aia si-o furau grav de la bunica 😀

Sa revenim la rațele noastre. Francezii s-au scarpinat ei in peruca si s-au gandit sa scoata porcul din untura si sa bage niste rata. Si bine au facut. Si nici eu nu ma las, asa ca in weekendul viitor pornesc iar la vanatoare de rațe :).

Cat despre confitul de curcan, am procedat la modul urmator. Am frecat pulpele cu sare grunjoasa de mare si cu piper, dar data viitoare le pun doar sare. Le puteti condimenta cu ce vreti, in special cu ierburi, dar eu cred ca sunt mult mai bune simple, se simte gustul ala pur de carne, neinfluentat de nicio alta aroma. Le-am lasat apoi vreo 18 ore sa-si traga toate sucurile, sa aiba o tenta de fezandare (vreo 12 ore la frigider, dupa care le-am tinut la temperatura camerei). Data viitoare le las cam 24 de ore. Le-am pus intr-un vas, le-am acoperit cu untura, apoi le-am bagat la cuptor si le-am lasat sa se coaca la foc mic, vreo doua ore-doua ore si jumatate.

Ideal ar fi sa le lasati sa se raceasca, sa le tineti cateva zile in untura ai abia apoi sa le scoateti de acolo, sa le curatati de grasime, sa le incalziti si sa le mancati. Dar asta se intampla intr-o lume perfecta, ca in realitatea asta suntem niste bieti oameni :).

Am strecurat untura si am pus-o din nou la borcan, acum are un gust si mai bun si nu va inchipuiti ce cartofi gustosi puteti face in ea. Am oprit doar putina, in care, bineinteles, am facut niste cartofi la cuptor, rumeniti la foc mic, la cuptor, de se umpluse casa de miros.

Asta e confit-ul meu, cu o carne frageda si suculenta, cu o savoare grozava, iar cartofii-s moi, aromati si pufosi.

Incercati asa ceva acasa!