dulceatza-sus

Stiu, e un pic cam tarziu pentru postarea asta, care a aparut pe Eva.ro cand inca era soare, vara indiana si pepeni. In asteptarea valului perfect (nu de criza, ci de mare, la anul :)) o sa ma indop la iarna cu dulceata asta. Iar voi puteti astepta tot pana la anul, noul val de harbuji 🙂

Dulceaţa asta nu-i vreo amintire din copilărie şi nu-mi trezeşte nostalgii, aşa cum face dulceaţa de cireşe amare, de exemplu. Despre dulceaţa de pepene verde, mai exact dulceaţa din coji de pepene verde, am auzit de vreo trei-patru ani. Probabil că cei care vor citi acum pentru prima oara, vor fi la fel de surprinşi cum am fost eu atunci când am auzit de ea (Reacţia lu’ mama a fost următoarea: cred că oamenii erau tare săraci de au ajuns să facă dulceaţă din aşa ceva). No comment! :)

Între timp, eu am învăţat să nu mă mai mir de nimic în lumea culinară, unde frumuseţea e că te poţi folosi de tot ce ai la îndemână. Chiar şi de cojile de pepene.

coji1

Cum vă spuneam, am găsit reţeta asta în cartea de bucate a lui Radu Anton Roman, acum vreo câţiva ani. Tot cam pe-atunci, se filma o telenovelă la Acasă, iar PR-ul mă bombarda cu „ştiri” cvasicretinoide. Printre care şi aceea că Luciu, care avea un rol de călugăriţă, făcea dulceaţă din coji de pepene la mănăstire. Cred că imaginaţia scenaristului era destul de bolnavă. Şi sper că era bărbat scenaristul ăla :D .

Am uitat şi de dulceaţă, şi de Luciu până de curând, mai exact acum vreo câteva zile, când căutam inspiraţie în cartea lui RAR. Şi mi-am zis că dacă Luciu poate, atunci poate oricine :) .

În memoria lui Radu Anton Roman, vă voi reda reţeta exact aşa cum a prezentat-o el, în felu-i inegalabil.

 

DULCEAŢĂ DE COAJĂ DE HARBUZ

În casele bune, de pe lângă Dunăre, când venea vara de mirosea a toamnă, cucoanele legau tot felul de taine dulci pentru iarnă, că nu ştiai ce mănânci, iar dacă erai copil îndrăgostit şi naiv cum eram eu şi întrebai, dădeai prilej severinencei să râză tare, de auzea bărbat-su, şi nu era bine.

• 1 kg de coajă groasă de pepene verde

• 1 kg de zahăr

• 2 linguri de zeamă de lămâie

• 1,5 litri apă

• Se spală şi se taie cubuleţe coaja de lubeniţă şi se pune la fiert în apă

coji-11

• Când s-a înmuiat, se scoate pe o sită, să se scurgă

• În aceeaşi apă se pune zahărul şi se fierbe un sirop destul de bine legat

• Se adaugă cuburile de coajă şi se mai lasă să fiarbă până zici că-i destul de legat

cratita1

• Atunci se pune zeama de lămâie, se mai dă în două-trei clocote şi se pune în borcane.

dulceatza-jos1

 

Stiti ce aveti de facut la vara, nu? Incercati asa ceva acasa!

Aceasta postare a fost publicata pe Eva.ro in data de 20 septembrie.