Ieri ne-am luat la revedere de la Bish & Teo, pe care speram sa-i vizitam cat de curand peste mari si tari (ca sa nu ne trezim cu mailuri porcoase de la Bish, asa cum ne-a “amenintat” 🙂 )

Si pentru ca Bish a fost profund “miscat” de muschiul de vita cu sos de gorgonzola pe care l-a mancat anul trecut de ziua mea – atat de impresionat incat a zis ca e cel mai bun pe care l-a mancat, iar el a mancat in ceva orase din Europa – am decis sa ne luam la revedere in stil mare.

Asa ca muschi de vita cu sos gorgonzola a fost. Si cu un piure pufos. Si cu baby spinach sotat in unt. Si cu reductie dulce-acrisoara de prune cu balsamic.

Eu una prefer muschiul de vita in sange spre mediu, suculent, insa multa lume il mananca bine facut. De gustibus, nu blamez pe nimeni, dar mie mi se pare ca o buna parte din savoare dispare daca-l prajesti pana-l usuci.

Muschiul de vita de taie in bucati de 3 centimetri grosime, apoi se pune pe gratarul foarte bine incins. Il lasati un minut pe fiecare parte (pentru mediu) si doua minute pe fiecare parte (pentru bine facut). Dupa ce si-a luat el grileurile alea frumoase si aspectuoase, il transferati in alt vas, il condimentati cu sare si piper, ii picurati cativa stropi de ulei de masline sau, si mai bine, ii puneti putin unt, apoi bagati vasul la cuptor inca 3 minute si jumatate (mediu) sau 4-5 minute (bine facut).

Pentru sosul de gorgonzola aveti nevoie de o lingura de unt, 100 de grame de gorgonzola, 100 de ml de smantana dulce (La dorna, 32% grasime am folosit eu). Se topeste untul la foc mic, apoi se adauga gorgonzola taiata cubulete si se incorporeaza. Se pune si smantana si se fierbe la foc foarte mic, pana clocoteste. Se condimenteaza cu putina sare (gorgonzola e déjà sarata) si cu piper.

Piure stie toata lumea sa faca, banuiesc, iar daca nu, exista cel mai bun prieten al omului Google :P. Spanacul se soteaza in unt 1-2 minute, pana se inmoaie, iar reductia, care aduce stropul ala de aciditate in toata combinatia care se va afla in farfurie, o gasiti aici.

Rezultatul final e asta, de fapt, nici n-am facut poze pe parcurs, ca trebuia sa intretin si musafirii :). Iar Bish si Teo n-au plecat cu un gust amar din Romania, so to speak 🙂

Incercati si voi asa ceva acasa!

Va urma: desertul, adica budinca de gris cu dulceata de afine si frisca.