socata-bun

Când am scris acest text, adica acum două saptamani, socul era pe terminate. Ieri am avut surpriza sa vad soc in Cora, la casolete de jumatate de kilogram, cred, care costau cam sapte lei. Asa ca luati soc din Cora si sugestie de-aici :).

Nu am fost un copil crescut la ţară, deşi acum îmi pare rău că n-am trăit într-un sat ascuns de lume. N-am avut nici bunici la ţară, însă n-o să-i regret niciodată pe bunicii mei, pentru că au fost cei mai buni din lume. Mai ales pe bunica de la care am învăţat gustul mâncării cu suflet.

N-am crescut la ţară, dar am avut norocul să trăiesc într-o casă cu parfum din alte vremuri. N-o să uit niciodată verile toride ziua, dar răcoroase şi aromate de regina nopţii în serile târzii. N-o să pot uita nici bucătăria de vară în care se coceau pe table bine încinse pe aragazul vechi vinete şi ardei, unde se făceau zeci de sticle de suc de roşii şi unde ne aşteptau, după somnul de amiază, cele mai bune clătite. Iar în zilele toride de vară, bunica nu mai prididea să „lupte” cu borcanele de socată, care se terminau ca băute de un uriaş din poveştile pe care ni le spunea în fiecare seară.

Socata a fost băutura copilăriei mele, deşi, recunosc, nu ratam nicio ocazie să-l conving pe tata să mă lase pe mine să trag vinul din butoi, cu furtunul :D . Însă socata… acidulată, răcoritoare, acrişoară, uşor alcoolizată a fost „madlena” mea. Iar atunci când Steaua a câştigat cupa Campionilor Europeni, în 1986, tot cu socată am sărbătorit eu :) .

Dacă mai ajungeţi în vreun sat uitat de lume, aşa cum mi s-a întâmplat mie în weekendul trecut, cred că încă puteţi culege ultimele flori de soc. E trist că nu e înflorit tot anul, însă şi din flori uscate iese o socată minunată, trust me. Iar anul acesta am demontat un mit legat de această băutură, un lucru respectat mai ceva decât Constituţia (cât de respectată o fi şi asta, în ultima vreme) şi anume faptul că TREBUIE, e imperativ să o faci într-un borcan de sticlă. Nu e! Eu am făcut-o într-o oală de inox, cea mai mare oală din casă, şi n-am simţit vreo diferenţă.

Pentru socată aveţi nevoie de 12-14 flori mari de soc, 8 litri de apă plată, un kilogram de zahăr, sucul a 3-4 lămâi, puţină drojdie proaspătă (o bobiţă cam cât o cireaşă) şi multă răbdare. Amestecaţi toate ingredientele şi lăsaţi socata într-un vas acoperit 24 de ore, timp în care mai amestecaţi de câteva ori în ea.

Peste 24 de ore o strecuraţi, o turnaţi în sticle de plastic şi o mai lăsaţi la frigider încă o zi, timp suficient ca drojdia să-şi mai facă puţin de cap, să aciduleze şi să alcoolizeze uşor băutura. Nimic nu e mai bun într-o zi toridă, aşa cum se anunţă cele din lunile următoare. Iar eu am mult soc uscat :) .

Acest post a fost publicat pe Eva.ro in data de 14 iunie 2011.