Acum vreo luna de zile, rasuna Pipera, pe Dimitrie Pompei, de colinde americane, fundal sonor cel putin ciudat pentru niste muncitori care turnau betoane si bateau in fiare. Si daca va mai amintiti cat de primavara era acum o luna, “Let It Snow” parea damn weird, mai ales in decorul ala. Peste cateva zile au aparut si siragurile de beculete, insa tot nu intelegeam de ce anul asta isteria trebuie sa inceapa din noiembrie si de ce intr-o hala construita pe jumatate. Nu stiu ale cui interese trebuiau satisfacute, cert e ca baietii aia s-au miscat intr-un timp record, asa ca in decembrie terminasera de ridicat/construit/compartimentat hala care a devenit Piata Pipera.

Nu m-a interesat deloc treaba asta pana azi, cand o colega m-a intrebat daca am auzit de Bunătăţuri de la Sibiu. Iar argumentul care m-a convins sa merg la Bunătăţuri de la Sibiu (un magazin din Piata Pipera) a fost „unt de casa”.

Well, nu stiu cat de casa e untul, sunt convinsa ca oamenii aia fac mai mult de 2-3 putinici, dar chiar are gust de unt si o minunata culoare ivorie. Asa ca am cumparat o jumatate de calup, adica vreo 400 de grame. Kilogramul costa 30 de lei. Am mai luat si cateva bilute de mozzarella de bivolita (35 de lei/kg), dar gasiti si celebra telemea maturata de Sibiu (22 de lei/kg), cas proaspat, smantana, branza cu chimen, paine, cozonaci si tot felul de mezeluri (alea nu m-au interesat, ca-mi aduce tata in curand din productia proprie, inclusiv o bucata de lardo, comanda speciala de la mine :D).

Si cum l-am anuntat de ieri pe Mr. Dinu ca azi e pasta night, am facut doua feluri: tagliatelle cu pesto rosu si tagliatelle cu mozzarella.

Pentru pesto rosu am folosit 5-6 pomodori secchi (rosii uscate), 2 linguri de seminte de pin (multa lume le spune muguri de pin, dar aia sunt verzi, sunt cu totul altceva si de obicei se face sirop din ei), un ardei rosu uscat (mic si nenorocit a fost asta de l-am avut eu 🙂 ), un catel de usturoi, 2 linguri de parmezan proaspat dat pe razatoare, 2-3 frunze de menta si 1-2 de busuioc, sare, piper si ulei de masline. Le-am mixat pe toate in blender, caci ar fi trebuit sa fiu macar Johnny Bravo ca sa fac din rosiile uscate o crema zdrobindu-le cu pistilul in mojar :).

Dupa ce fierbeti pastele (de data asta m-am nesimtit si le-am cumparat, nu am mai facut eu) nu le scurgeti de tot, mai lasati cateva linguri din apa in care au fiert ca sa diluati acest pesto. Pe care abia apoi il amestecati cu pastele fierte al dente. Le mai lasati apoi 2-3 minute sa-si trage aromele si… dig in:D

Al doilea fel de paste a fost si mai simplu. Dupa ce le-am fiert, le-am scurs bine si le-am perpelit 30 de secunde cu putin din untul cumparat de la sibieni, le-am (t)ras in cap niste mozzarella rasa, le-am imprietenit cat sa se intinda branza si asta a fost tot.

Dupa o tura in Piata Pipera, incercati asa ceva acasa! Data viitoare o sa testez smantana de la sibieni.