“As muri pentru ceva dulce!”, urla ieri vocea iratiunii din mine. Si asta chiar era o varianta pentru a obtine ce-mi doream. Coliva 🙂De mica mi-au placut pomenile. La propriu :). Mai ales cele ale doamnei Militaru, o vaduva blonda de vreo 70 de ani, de pe strada noastra, careia ii placea uneori sa traga la masea si sa vorbeasca apoi zgomotos si birjareste. Timp de sapte ani s-a ingrijit doamna Militaru, fosta asistenta sau sora medicala (can’t remember) de pomenile raposatului. Unde mergeam cu bunica, saraca, care accepta mai mult din obligatie. Eu ma distram insa teribil la masa lunga, asezata in curte, unde se aduna juma’ de strada.
Nu-mi mai aduc aminte de colivele doamnei Militaru, ci, bineinteles, de cele facute de bunica. Niciodata nu s-a zgarcit la nuca sau rom si-i ieseau cele mai parfumate si dulci colive, cu boabe mari de grau, care pocneau in dinti ca icrele rosii.
Arpacas cu aura 🙂
Si-asa un dor mi s-a facut, si-asa o pofta, incat ieri am decis sa fac prima coliva din viata mea. Iar pofta a fost singurul motiv si nu simt c-as fi comis vreo blasfemie :).
In mare, aveam idée cum se face, o vazusem pe bunica de atatea ori, insa stiam ca e treaba buchisita cu arpacasul si mi-am zis sa mai citesc. Si-uite asa am ajuns pe dictionarortodox.com (by the way, exista si OrthodoxWiki, in caz ca nu stiati), care mi s-a parut o sursa serioasa si credibila :). Adica la obiect, desi obiectul a fost destul de lung, de vreo cateva mii de semne. Dar macar nu o luau pe aratura ca pe alte site-uri, pe unde ti se recomanda sa speli graul in 9 ape, sa arunci pisica pe acoperis sau sa-ti bati barbatul cu farasul.
Aura rezista 🙂
Eu am facut coliva din arpacas, vreo 700 de grame. Care trebuie curatat de neghina si alte “lighioane”, operatiune pe care eu am repetat-o de vreo trei ori. Apoi l-am spalat bine, dar chiar n-am numarat apele :). Apoi l-am lasat la inmuiat in apa rece vreo doua ore. Apoi am aruncat apa, i-am pus alti 2 litri de apa rece si l-am pus la fiert, la foc mic. Dupa ce clocoteste, se mai fierbe cam o ora, timp in care arpacasul absoarbe aproape toata apa. Apoi adaugati zahar, eu am pus cam 300 de grame, dar aici iar e o chestiune de gusturi, deci puneti cat va place. Il mai fierbeti vreo 5-10 minute, apoi lasati oala acoperita cu capacul si lasati arpacasul sa se raceasca, dupa care il bagati in frigider peste noapte.
A doua zi nu mai aveti altceva de facut decat sa amestecati arpacasul fiert cu miezul de nuca macinat (cu cat mai mult, cu-atat mai bine). Eu am pus 400 de grame de miez de nuca si 100 de grame de fistic macinat. Si, bineinteles, esentele: mult rom, vanilie, dar si coaja rasa de lamaie si portocala.
In mod normal, ar trebui s-o aranjati pe un platou, s-o ornati cu nuca macinata, bombonele si cacao. Bineinteles, sa-i puneti o cruce. Eu am sarit etapa asta. Insa coliva a ajuns prin mai multe locuri, la mai multi oameni :).
Si sunt sigura ca bunica ar fi fost tare mandra de mine, pentru ca tare buna a iesit.
Incercati asa ceva…acasa? 🙂
Update
N-am folosit tot arpacasul fiert, ci doar vreo trei sferturi. Pe restul il vom manca dimineata, cu lapte cald, in loc de cereale. Am mai pus zahar in amestecul final, pentru ca mi se parea insuficient de dulce.
Nu pot sa cred!!!! Ieri, venind de la serviciu, am intrat intr-un supermarket si am vazut “orge perle” – e cereala cu care romanii fac coliva aici. Si, instant, mi s-a facut pofta de coliva. Mi-am cumparat ce trebuia, aseara am pus la inmuiat “orge-ul” si azi imi fabric coliva. Am cautat si reteta pe net, dar o sa o urmez pe-a ta ca e incercata. E prima data in viata mea cand fac. Dupa cum stii, mama si bunica si ai nostri nu ne-au lasat pe la pomen isi nici coliva nu ne-au facut. :):)
La noi nu se fac pomeni cu coliva,dar eu am mancat la Ploiesti si la Ramnicu Valcea si m-am indragostit instant de ea.
Intre timp doamna din Ploiesti s-a mutat la Baia Mare si m-a indrumat in primul meu demers colivaresc.Locuia inainte pe Strada Popa Tatu.Un nume oarecum predestinat.Era clar ca-i o buna colivareasa.:)
Eu o fac de ziua mortilor care se sarbatoreste in Ardeal in 1 Noiembrie.
Asa impac si vii si mortii,si capra si varza.:)
Oricum mi-e suficient o data pe an.
@ Lia abia azi am aflat si eu ca azi e sambata mortilor. deci tot universul conspira ca sa fac eu o coliva :))
@ Corina prima ta coliva. prima mea coliva. a twist of fate, as putea spune 😀 oricum, mai citeste pe net, poate gasesti si alte ponturi pentru o coliva reusita. la mine, chiar daca a iesit buna, e doar prima. 🙂
oricum, secretul e cat mai multa nuca.
Raluca, am tot citit..inclusiv aia cu spalatul in 9 ape. :):) Dar raman la reteta asta ca mi-a iesit f buna. Si intr-adevar secretul e multa nuca si as spune eu si rom (nu f. mult,dar necesar).
Raluca, am tot citit..inclusiv aia cu spalatul in 9 ape. :):) Dar raman la reteta asta ca mi-a iesit f buna. Si intr-adevar secretul e multa nuca si as spune eu si rom (nu f. mult,dar necesar).